Pe 29 iulie, la aeroport în Londra, ne-a așteptat un profesor din partea colegiului St Hugh’s și ni s-a pus la dispoziție, numai grupului nostru, un autocar către Oxford. La St Hugh’s, am fost întâmpinați de un membru al Social Service-ului care ne-a ajutat să ne cazăm și cu care am rezolvat primele chestiuni administrative (pașapoarte, safe, plătirea dezpozitului etc.).
În cea de-a doua zi, de dimineață, copiii au dat testul inițial de engleză, în urma căruia li s-a stabilit repartizarea pe grupe, în funcție de nivelul fiecăruia, de la elementary la advanced. După-amiază am făcut un tur organizat al orașului, alături de unul dintre profesorii colegiului.
Din ziua a treia, copiii au început activitățile propriu-zise în cadrul colegiului, anume: dimineața orele de engleză (gramatică & exerciții, conversație, jocuri, diverse proiecte), fiecare fiind ținută de profesori diferiți; activitățile de după-amiază și cele de seară. În general, copiii au fost încântați de stilul de predare informal și dinamic al profesorilor (cei mai mulți tineri), însă orele de gramatică li s-au părut mai degrabă plictisitoare sau mai dificile (aici li se dădeau, de altfel, și scurte teme pentru a doua zi, ceea ce, din nou, nu le-a prea fost pe plac). De asemenea, unele săli de clasă nu erau suficient de spațioase pentru cei 13 elevi care formau o grupă.
În ceea ce privește activitățile de după-amiază, copiii au avut de ales dintr-o gamă destul de variată: sporturi (fotbal, tenis de câmp, înot, squash, volei, badminton, baschet), un atelier de arts & crafts (pictat, lipit, decupat, împletit, confecționat accesorii din mărgele), dans și teatru. Băieții au mers la sporturi, în timp ce fetele au preferat aproape de fiecare dată (de două ori pe săptămână, marți și joi) arts & crafts, unde totuși materialele de lucru nu erau întotdeauna suficiente și nici profesorul care ținea atelierul nu propunea o temă interactivă; deși relaxată, ora respectivă părea că nu are un scop anume. Sporturile se făceau în locuri special amenajate (terenuri afară, săli de sport, bazin), în afara campusului de la St Hugh’s, iar pentru deplasare ni s-au pus autocare la dispoziție.
Activitățile zilnice de la ora 20 se desfășurau în colegiu, se adresau tuturor, reprezentând astfel un bun prilej pentru interacțiune cu ceilalți. Au constat în: quiz-uri cu premii, karaoke, concurs de talente (”Talent Show”), international disco, bingo, iar în paralel se proiecta, în altă sală, un film. Exista, de asemenea, o sală (TV Room) – tot un spațiu comun – unde se puteau urmări de-a lungul zilei transmisiuni de la Jocurile Olimpice sau juca anumite jocuri (boarding games, în special). Aceste activități, de seară, au fost probabil și cele mai de succes și mai îndrăgite de copii; din grupul nostru, Diana, Laura, Patricia și Emira au participat, de pildă, la karaoke, Diana chiar câștigând premiul I.
În privința mâncării au fost, să zicem, nemulțumiri constante din partea copiilor, deși mie nu mi s-a părut chiar cea mai rea mâncare posibilă. Micul dejun era „continental” (croissant, ceai, cafea, ciocolată caldă, unt, diferite sortimente de gem), iar în weekend aveam, la alegere, și varianta unui English breakfast autentic (omletă, bacon, cârnați, fasole, ciuperci). Iar la prânz, respectiv cină, întotdeauna se putea alege între un fel de mâncare cu carne și altul vegetarian, urmate de un desert de cele mai multe ori reușit. În plus, întotdeauna erau la masă fructe și iaurturi, astfel încât sub nici o formă nu se putea să rămâi înfometat.
Nici în privința cazării n-aș zice că au fost probleme: camerele erau îndeajuns de spațioase, curate și bine mobilate (nimic luxos, ba chiar auster, însă fără nici un inconvenient); toaletele și dușurile erau pe hol (4 dușuri și vreo 4 toalete la aproximativ 6 camere duble), iar în fiecare dimineață se făcea curat.
În weekend am făcut două excursii de o zi: la Warwick Castle & Stratford-upon-Avon, respectiv Londra, alături de personalul colegiului. Prima excursie a fost mai reușită, mai „închegată” – a fost timp destul să vizităm castelul și să urmărim activitățile din întregul complex, precum și să ne plimbăm puțin prin orașul lui Shakespeare și să-i vedem, de-afară, casa –, în timp ce pentru cea de la Londra timpul a fost mult prea scurt; a fost ca un maraton prin zona centrală a orașului – asta că tot eram în perioada, foarte agitată și aglomerată, a olimpiadei –, în care mai degrabă am „bifat” câteva dintre obiectivele turistice clasice, tot de afară: Buckingham Palace, Downing Street, Big Ben, Trafalgar Square, Covent Garden, după care ne-au rămas cam două ore pentru shopping, activitatea de departe favorită a tuturor copiilor.
În după-amiezele în care nu erau planificate activități în interiorul colegiului, în program aveam de vizitat un muzeu sau un colegiu din Oxford și am ales Muzeul de Istorie Naturală & Pitt Rivers, respectiv New College, unde copiii, ce-i drept, nu s-au arătat prea entuziasmați. În alte zile, am mers eu cu ei la Grădina Botanică și am urcat în St Mary’s Tower, de unde aveam o priveliște superbă a orașului (însă numai cu o parte din ei, pentru că ceilalți au preferat să meargă la cumpărături).
Câțiva dintre copii mai fuseseră deja în Oxford și/sau în Londra, ceea ce poate că explică reticența lor față de unele dintre locurile vizitate, însă în general, în ciuda unor mici și inevitabile nemulțumiri, s-au adaptat și s-au împrietenit atât între ei, cât și cu cei din alte țări. Personal, mi-ar fi plăcut să fie mai deschiși și mai dispuși să se implice în cât mai multe activități, iar pentru asta adesea a trebuit să „trag” de ei – poate că mai puțini bani de cheltuială la ei le-ar mai domoli cheful permanent de shopping… Altfel, colegiul și întreg campusul sunt minunate, moderne, cu o curte enormă, cu pajiști și vegetație din plin. E un loc care merită oricând să fie revizitat!
Iuliana D. (Group Leader tabara St. Hugh’s College)